"Un cadru nou de participare responsabilă"

Pamflet. Repunerea pe tapet a regionalizării imediat după alegerile din 9 decembrie mă provoacă la o întoarcere în timp, adică la desființarea regiunilor de către Ceaușescu, în 1968. Europropaganda spune că actuala organizare administrativ-teritorială a României (cu județe) ar fi "ineficientă", "ceaușistă". Bun, și atunci ne întoarcem la regiunile lui Dej și Groza ?! La Planul Valev ?!

[...] O fericită coincidență a făcut ca tocmai acum, cînd a avut loc Conferința pe țară a președinților consiliilor populare, să se împlinească două decenii de la adoptarea legii privind reorganizarea administrativ-teritorială a țării. Această lege, pornită din inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu, a marcat un moment istoric în devenirea socialistă a patriei, asigurînd, în anii care au urmat, ridicarea tuturor localităților patriei la un înalt nivel de civilizație și de progres, crearea condițiilor de manifestare a deplinei egalități în drepturi și îndatoriri a tuturor cetățenilor României, fără deosebire de naționalitate.

  Îndeplinindu-și mandatul care le-a fost încredințat, participanții la Conferință și-au făcut o datorie de onoare din a evidenția, în intervențiile lor, rolul determinant pe care secretarul general al partidului, președintele republicii, l-a avut în toate transformările revoluționare care au avut loc în țara noastră, în special după cel de-al IX-lea Congres al partidului, cursul nou imprimat tuturor sectoarelor de activitate în perioada de timp pe care poporul o numește cu stimă, emoție și recunoștință "Epoca Nicolae Ceaușescu".

  În telegrama participanților la Conferința pe țară a președinților consiliilor populare, adresată conducătorului partidului și statului, la încheierea marelui forum din 3 și 4 martie, se spune printre altele: "Tot ceea ce am realizat, numai și numai prin muncă liberă, unită și demnă a tuturor cetățenilor patriei, toate mărețele împliniri ale celor peste două decenii pun în mod strălucit în valoare superioritatea democrației muncitorești-revoluționare, care dispune astăzi, prin grija dumneavoastră permanentă, de un cadru nou de participare responsabilă la conducerea societății, la elaborarea și înfăptuirea întregii politici a partidului și statului nostru. În această concepție, care aplică în mod creator principiile socialismului științific la necesitățile reale și direcțiile logice de dezvoltare ale societății românești contemporane, se înscriu și măsurile luate pentru lărgirea rolului și atribuțiilor consiliilor populare, prin îmbinarea în mod armonios a funcției lor de organe locale ale puterii și administrației de stat cu atributele esențiale ale unor reprezentative forumuri democratice, permițînd întărirea și amplificarea conlucrării neîntrerupte, directe, cu cetățenii, cu făuritorii de bunuri materiale și spirituale".

  În angajamentele asumate de către participanții la Conferință, un rol primordial a fost acordat perfecționării stilului și metodelor de muncă ale consiliilor populare, dezvoltării și adîncirii democrației muncitorești, asigurarea participării maselor largi de cetățeni la la întreaga viață economico-socială a localităților și județelor. Dezbaterile aprofundate care au avut loc, cuprinzătorul schimb de experiență efectuat atît în plenul conferinței cît și pe secțiuni au permis delegaților și invitaților să facă un mare număr de propuneri privind organizarea superioară a activității consiliilor populare, creșterea contribuției lor la soluționarea problemelor din industrie și agricultură, din sistematizare, din domeniile edilitar-gospodărești și social-culturale.

  Însușindu-și pe deplin aprecierile critice formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, participanții la conferință au arătat, cu prilejul dezbaterilor ca și în telegrama adresată secretarului general al partidului, că într-adevăr, rezultatele obținute puteau fi și mai bune dacă în activitatea consiliilor populare nu s-ar fi manifestat o serie de lipsuri serioase, fenomene de formalism, delăsare și rutină, o slabă operativitate în finalizarea propunerilor și inițiativelor cetățenești, tendința de a tolera și chiar justifica lipsurile și nerealizările. Trăgînd toate învățămintele din neîmplinirile semnalate, participanții la conferință s-au angajat solemn, în fața conducătorului partidului și statului, de a acționa în așa fel încît asemenea stări de lucruri să nu se mai manifeste în viitor, de a folosi mai eficient pîrghiile democrației muncitorești-revoluționare pentru rezolvarea sarcinilor ce le stau în față. Acestea toate cu scopul de a spori mereu zestrea materială și spirituală a poporului român, de a înălța patria pe noi trepte de civilizație și progres.

"Democrația muncitorească-revoluționară", revista Autoturism, nr. 3/1988, pag. 3

"Reorganizare pe baze științifice" (Scaunele, de Eugen Ionescu)