Postări
AGERO:
Au fruntea îngustă, frizuri punkiste
sau de copii handicapaţi, majoritatea terminate în coadă de rândunică,
mestecă concentrat gumă şi din când în când fac balonaşe care se sparg
zgomotos de-mi sună şi acum timpanele. Sunt nu numai lângă noi, ci
majoritatea sunt ai noştri, iar pentru că arată aşa vina ne aparţine.
Râd prosteşte de sub ochelarii de intelectuali falşi, se
mângâie pe umeri ostentativ cu gesturi narcisiste, sorb cafelele cu
plescăituri, stau la masă cu unul dintre picioare sprijinit de tăblie,
într-o poziţie inedită de yoga, băieţii au cercei prin urechi uitându-se
languros la colegii de breaslă cu cioc sau codiţe beţivane, se
scarpină în nas continuu pregătind saloanele pentru un viitor şi posibil
eveniment şi cel mai important au învăţat să vorbească inutil de la cinci
ani la mobil, obligatoriu preţ de minimum jumătate de oră. Subiecte:
căcuţa, Elodia, păpica, Guţă, sex, droguri, copiat, litoral,
fiţe, Cioacă, motociclete, ATV-uri, discotecă. Din când în când îşi
rod unghiile pe post de trufandale. Băieţii tâmpi din generaţia prohab,
huidume cu patru guşi şi frunte cât o talpă de melc, sunt însoţiţi de fete
cu creier ascuns şi poşete cu mai multe catarame decât o cămaşă de forţă,
dar care stau atârnate de gâturile lor la plimbările hai-hui prin
urino-fecalo-terapia litorală. Ei sau ele trag băşini şi apoi râd zgomotos
ca la o glumă bună, aducându-ne aminte de Romică Ţociu şi
Telebingo, care o întreba repetat la 21,30 pe câştigătoarea din Tg.Jiu a
unui bax de bere Burger, dacă Brâncuşi mai dă limbi la Masa
Tăcerii. Boul este tot timpul nefericit. Încuiat şi incult, din foamea
mafoamea, a ajuns un bou cu fiţe, chit că-i curg balele peste tot. Boul
parvenit dă şi ora exactă, ca un măgar. A cam înţărcat bălaia comunistă,
boule! Oftica boului, căzut în cap la propriu, se măsoară în spume. Deloc
întâmplător, vocabularul lui se reduce la expresia ’’Ce spumele mele!’’,
iar a consoartei la ’’Sunt o doamnă, ce beeepa mea!’’ Tâmpiţeii privesc
unii prin alţii, învăluiţi în fum de ţigară, fără urmă de dialog, scena
terminându-se după jumătate de oră prin clasicul ’’Hai să facem o bilă!’’
Licenţiaţii, ca şi prostituatele, majoritatea odrasle de securache
dovediţi şi împătimiţi, în faţa paharului de coniac, care se goleşte
instantaneu, se plictisesc făcând fie sudoku, fie, la concurenţă,
cerculeţele peste cerculeţe pe hârtie. Sunt şi progenituri de
nomenclaturişti care, la orice apelare, dau din cap aprobator sau
tendenţios, precum câinii din spatele lunetelor automobilistice. Generaţia
care va stăpâni naţiunea este de speriat. Asta dacă gândim cât de cât
pozitiv. Altfel, suntem pe buza prăpastiei, cântând manele şi aşteptând ca
recompensă averea cel puţin a piticaniei de Adi Minune, fost mare
consilier pesedist de la Ştefăneşti. Suntem mai proşti decât suntem.
Suntem un popor de pupincurişti. Diplomele de facultate au ajuns o afacere
dintre cele mai profitabile. De aceea avem absolvenţi care după terminarea
facultăţii se angajează pe Marea Piaţă Neagră sub nivelul cartonului
obţinut, mai ales că-s lipsiţi de orice urmă de cultură generală. Aştept
să trăiesc momentul în care vor ajunge oameni fără examen, dar şi fără
plicurile dolofane. Mă uit ca nea Ion la ei şi mă îngrozesc de creierele
lor de furnici, chiar dacă la un moment dat zăresc în mijlocul lor şi pe
fecioru-miu, care avea vocea unui elefant deranjat în timp ce se afla pe
budă şi tocmai făcea pipi. Oricum, spre mâhnirea coastei mele din care s-a
născut Eva, oricine caută, mai ales în societatea mioritică, nod în
papură, tot îl găseşte.
Pare surprinzător, dar până şi Laura Andreşan a fost odată
virgină. Eram un popor cuviincios, dar acest cuvânt a dispărut din
vocabularul nostru. Suntem cufundaţi în mlaştina materiei. Nu mai e prea
mult loc pentru idealism şi principii în lumea asta. Şi încă ceva:
Picasso spunea că ’’Îţi trebuie mult timp ca să devii tânăr!’’ Tinere,
ţara ruşinii în care trăieşti te vrea prost şi credincios. Crede şi nu
gândi! În Românica noastră, totul e de vânzare, până şi conştiinţa
copiilor. Poate de aceea, autorul acestor rânduri, ajuns la o vârstă, care
dacă nu-mi este un avantaj, măcar să-mi fie o culpă, ar da neantului o
parte din încrederea lui în frumuseţea lumii. Puturoşi din toate zările,
uniţi-vă! Iar în caz contrar, convinge-ne că atât pentru voi, pentru cei
drepţi, cât şi pentru ceilalţi, pentru cei păcătoşi, nu s-a făcut deja
târziu, mult prea târziu.
Noapte bună, popor român, oriunde te-ai afla!
Pompiliu Comșa
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu