Dacă era mai bine in comunism, de ce vă plângeți, viermilor?

Reacţii.ro :

Pentru mine sondajul din noiembrie de la INSCOP Research este pur și simplu stupefiant – 44,6 % dintre cei întrebați consideră că regimul comunism a fost un lucru bun pentru România iar 77,7% că înainte se trăia la fel sau mai bine. 77,7 la sută…

Departe de mine să fiu în stare de șoc din cauza procentelor sau a seninătății cu care o mare parte din poporul ăsta declară unul dintre cele mai negre și blestemate sisteme politice ale lumii moderne drept bun.

La urma urmei cum să se gândească nea Dorel, adus de pe brazdă și făcut orășean respectabil de către comuniști sau madame Florica, vânzătoarea la care toți doctorii îi dădeau sărutmâna pentru o pungă de cafea sau Marian, turnătorul din scara blocului, la câți oameni și familii a nenorocit comunismul, la cum a ras de pe fața pământului orice coloană vertebrală avea poporul ăsta înainte și la cum a exterminat și cea mai mică urmă de elitism real și scară a valorilor aveam ca națiune?

Nu e nimic surprinzător aici la fel cum nu e nimic surprinzător în voturile pentru ulei sau pentru două sutici de săniuță în barul satului. Însă e ceva care mă deranjează profund și mă enervează până la perplexitate.

Cum de îi văd pe aceeași oameni plângându-se, revoltându-se și arătând o dezamăgire spumoasă când li se răpește orice fărâmă de confort capitalist și democratic?

1. Să le întrerupă o pană de curent telenovela sau capatosu de seară sa vezi cum sar plini de furie urlând spre ceruri cum se poate întâmpla așa ceva suntem în epoca de piatră?

În comunism aproape peste tot se lua zilnic curentul, inclusiv iarna. De ce vă plângeți?

2. Îi vezi ținându-și sacoșele ca pe niște scuturi oțelite și bătându-se pe promoții, tigăi, încingând liniile telefonice cu dry-cokere. Vai ce bine se trăia înainte, acum n-avem bani de niciunele.

În comunism se ajunsese oficial la o alimentație sănătoasă (scoasă din puțul gândirii doctorului Iulian Mincu) care prevedea o rație de un kilogram, atenție un kilogram pe lună, la zahăr și ulei… restul era pe relații, carnea la fel, să mai vorbim de portocale, pecsi?

De ce vă plângeți? Mergeți pe rația dinainte… aaaa, poate aveați rude la abator, ei nu toți aveau, nici prieteni la apaca, nici pile la alimentară, nici măcar cunoscuți la raionu de izmene… intelectualii ăștia amărâți…

3. Vai ce scumpă e benzina! Da, până și pe asta am auzit-o de la un nostalgic declarat.

Pe vremea lui Ceaușescu aveai voie să ieși cu mașina numai dacă se potrivea la număr. Nu mai țineți minte cum era cu soț fără soț? Câți litri puteai lua ca șofer și cum se uneau mai multe familii ca să aibă benzina de ajuns până la mare? De ce vă plângeți?

4. Nu mai poate primăria suporta subvențiile și cheltuielile și ne ia din apa caldă, ce jigodii, cum își permit?

Eu îmi amintesc că mă spălam repede-repede și apoi umpleam cada cu apă fierbinte și puneam o folie de nailon peste ea ca s-o mențin caldă până vine mama acasă de la serviciu, nu mai țin minte exact dar cred că era odată la 2 săptămâni la noi.

În rest ne spălam cu apă încălzită la sobă, da' la soba metalică de pe hol așa cum avea lumea la bloc în epoca de aur.

5. Când s-a închis otv-ul s-a ridicat un tsunami de dezaprobare din partea generației de peste 50, cea responsabilă în mare parte de procentele sondajului de la care am pornit.

Două ore de televiziune unică avea comunismul și un sfert de oră de desene pentru care așteptam o săptămâna să vină weekendul. De ce vă plângeți?

6. Mai pot continua așa la nesfârșit dar mă opresc cu unu exemplu de vârf.

Uite la nenorociții ăștia de politicieni cum își bat joc de noi, nu le-ar fi rușine, noi chiar nu contăm?

Se pare că simplul fapt că poți spune asta în gura mare provoacă amnezie acestor monumente de decență logică care chiar nu pot face o paralelă rudimentară cu ce era în comunism. Clasa suverană de partid care te putea, fără nicio exagerare, omorî pentru ce vorbeai cu nevasta, popa sau vecinul de la parter.

Nici nu mai e nevoie să spun mai multe, asta ar trebui să fie de-ajuns. Te putea omorî sau arunca zeci de ani într-o închisoare inumană pentru ce spuneai, nu organizat nu conspiraționist ci cu amicii la o bere.

Ce rost are să trecem la pictat modul în care politicianul comunist nu numai că avea libertate deplină și niciun contact cu cetățeanul de rând și cum aș putea să compar regimul de atunci cu prezentul când chiar în ziua când scriu articolul ăsta în țară se protestează pe străzi?

De asta sunt surprins și revoltat, nu de opinii – fiecare are dreptul la ele, nu de procente – sunt mulți care gândesc diferit față de mine și asta nu e o problemă – ci de indolența și ipocrizia cruntă exact a celor care au îmbrățișat comunismul și s-au bălăcit în mizeria lui, fericiți că nu trebuie să aibă vreo valoare reală, vreun scop, vreo etică a muncii, vreo urmă de solidaritate față de cei de lângă ei.

Falsitatea ăstora mă face să vreau să-i alerg cu biciu' pe câmpiile Bărăganului.

Cine vă oprește să trăiți cu câteva ore de curent pe pe zi, cu un singur post de televiziune deschis doar seara până la zece, cu un kilogram de ulei pe lună și carne de merluciu înghețat, fără căldură și cu apă caldă de două ori pe lună? Cine vă oprește să înghițiți absolut tot ce fac ăștia de la guvernare fără să scoateți un cuvânt?

Cine dracu vă oprește să trăiți ca înainte, când era mai bine? De ce vă plângeți viermilor?