Limbajul conspirativ (Securitate)

Legendare - oferirea unei acoperiri plauzibile unui informator sau ofiţer al Securităţii infiltrat într-un grup sau instituţie care se afla sub atenţia serviciilor secrete.

Persona :

Securitatea folosea un limbaj tehnic specific, de a cărui înţelegere depinde interpretarea corectă a documentelor din arhivele Securităţii. Redăm mai jos definiţii succinte ale principalilor termeni întâlniţi în aceste documente. Suntem îndatoraţi doamnei Carmen Chivu-Duţă, domnului Mihai Albu şi prietenului Dorin Dobrincu, ca şi CNSAS-ului pentru informaţiile cuprinse pe această pagină.

Abandonare - renunţarea, din diverse pricini (ineficienţă. deconspirare etc.), la serviciile unui informator, scoaterea acestuia in reţeaua informativă şi închiderea dosarului său de informator.

Acoperire - mascarea prin diverse mijloace a unei activităţi de obţinere de informaţii, îndeosebi prin intermediul unui agent.

Agent – denumire generică a persoanei care colabora cu Securitatea, indiferent de calitatea acesteia (informator, colaborator, rezident, persoană de sprijin, gazdă/casă de întâlniri).

Angajament - document prin care o persoană recrutată de Securitate se angaja sub semnătură şi cu condiţia confidenţialităţii absolute, să ofere informaţii serviciilor secrete comuniste, sub acoperirea unui nume conspirativ, persoana devenea astfel parte a reţelei informative a Securităţii.

Atenţionare - măsură, neînregistrată în evidenţele Securităţii, menită să influenţeze o persoană aflată în atenţie acesteia în a-şi schimba atitudini, implicări sau comportamente considerate ca neconforme cu legile regimului sau cu ideologia comunistă.

ATS – Ascultare Tehnică Specială

Avertizare - măsură luată de un ofiţer de Securitate, în prezenţa unor martori, împotriva unei persoane a căror acţiuni erau considerate drept foarte grave.

Bază de lucru - cuprindea date despre persoanele şi faptele care făceau „obiectul supravegherii informative generale, a celei speciale şi al urmăririi penale, precum şi locurile, mediile şi obiectivele” aflate în atenţia sau care erau „lucrate activ” de Securitate .

Candidat la recrutare - persoană aflată în atenţia organelor de securitate şi miliţie, ca fiind potrivită pentru a servi interesele operative ale acestora, în vederea atragerii la colaborare şi a includerii acesteia în reţeaua informativă. Candidaţii erau verificaţi şi studiaţi în mod secret, fără a şti că sunt vizaţi pentru recrutare. .

Cartoteca generală documentară - bază de date alfabetică a Securităţii conţinând fişe conţinând numele persoanelor urmărite, ale informatorilor, ale celor condamnaţi pentru motive politice, precum şi ale persoanelor indezirabile pentru regimul comunist, cetăţeni români şi străini.

Casă conspirativă - imobil sau apartament în care se desfăşurau activităţi specifice muncii de Securitate.

Colaborator - termen generic folosit pentru a desemna orice sursă umană care oferea informaţii Securităţii.

Centrul de Informatică şi Documentare (C.I.D) - centrul de evidenţă operativă a Securităţii ce desfăşura activităţi de analiză, sinteză şi prelucrare a informaţiilor de Securitate şi Miliţie precum şi alte activităţi ale Ministerului de Interne.

Compromitere - acţiune a Securităţii de distrugere a credibilităţii unei persoane urmărite, pentru a-i sabota influenţa şi autoritatea în grupul din care făcea parte.

Cenzură – control prealabil exercitat asupra publicaţiilor, spectacolelor, emisiunilor de radioteleviziune, a corespondenţei şi convorbirilor telefonice.

Cheltuieli informative speciale C.I.S. – fond destinat recompensării informatorilor, efectuării unor recrutări mai importante sau pentru recompensarea unor persoane care, deşi nu făceau parte din reţeaua informativă, au sprijinit activitatea organelor de securitate.

Conspirativitate – păstrarea secretului privind informaţiile, documentele, metodele, acţiunile şi tehnicile de lucru ale organelor de securitate, a locurilor sau a persoanelor cu care se vine în contact, de către angajaţii Securităţii şi colaboratorii acesteia (informatori, colaboratori etc.). Nerespectarea acestei cerinţe de bază era cea mai bună protecţie a cuiva vizat pentru recrutare, dar care dorea să se sustragă de la aceasta.

Contactare - întâlnire între un ofiţer de Securitate şi o persoană vizată, cu scopul de a determina dacă acea persoană ar fi putut să fie recrutată ca informator sau cel puţin să fie folosită pentru obţinerea de informaţii fără un angajament scris.

Contrasabotaj – acţiune de prevenire sau de contracarare a oricărei acţiuni ce aduce prejudicii economiei naţionale sau împiedică desfăşurarea în condiţii normale a procesului de producţie.

Contraspionaj – măsură de prevenire şi de contracarare a oricărei acţiuni ce pune în pericol apărarea secretului de stat, a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale.

Deconspirare – acţiunea de a demasca o conspiraţie, de a divulga un secret, de furniza un volum suficient de informaţii pentru a identifica o persoană, un obiectiv sau o acţiune a organelor de Securitate.

Destrămare – acţiune a Securităţii de destrămare a unor grupuri considerate periculoase pentru regimul comunist.

Dezinformare – transmiterea de către Securitate a unor informaţii false, total sau parţial, în vederea realizării unor scopuri specifice.

Directivă – Instrucţiune generală dată de conducerea organelor de securitate şi partid, cu scopul de a îndruma, de a orienta sau de a determina activitatea, atitudinea, conduita departamentelor aflate în subordine.

Direcţia I-a – Informaţii interne (a Securităţii) – după 1967, se ocupa cu represiunea asupra “duşmanilor” din interiorul ţării: legionari, PNŢ, PNL etc., membrii “cultelor-sectelor”, comentarii anticomuniste, manifeste, artă-cultură – contra intelectualilor nemulţumiţi, învăţământ, foşti deţinuţi politici, ascultători Europa libera, intenâţii de evaziune clandestină în occident, naţionalişti maghiari sau germani etc. Activa în toate domeniile societăţii: justiţie, sănătate, culte, aparat de stat, instituţii, şcoli etc. Era principala direcţie represivă a regimului.

Direcţia a II-a – Contrainformaţii economice (a Securităţii) – după 1967, se ocupa cu prevenirea actelor de “sabotaj” din economie; supraveghea aşadar toate întreprinderile şi unităţile economice din ţară.

Direcţia a III-a – Contraspionaj (a Securităţii) - după 1967 se ocupa cu descoperirea acţiunilor de spionaj desfăşurate de statele străine pe teritoriul României, dar avea şi atribuţii de a face rost de diverse patente economice sau ştiinţifice care interesau ţara.

Direcţia a IV-a – Contraspionaj militar (a Securităţii) - se ocupa cu supravegherea armatei.

Dosar de obiectiv – colecţie de documente în care se înregistra întreaga activitate informativ-operativă desfăşurată de organele de securitate în cadrul unui obiectiv (instituţii, întreprinderi, unităţi de învăţământ, partide, asociaţii etc.) şi conţine: date ce caracterizează obiectivul, tabele-fişe cu date despre persoanele aflate în atenţia Securităţii, date cu privire la informatori care lucrau în obiectiv, materiale informative, rapoarte şi note de analiză întocmite de cadrele de securitate cu privire la munca informativă, planuri de măsuri etc. Dosarele de obiectiv se deschideau / închideau cu aprobarea şefilor de unităţi din raza de competenţă.

Dosar de problemă - idem, dosar de urmărire a unui grup sau a unei teme specifice aflate în atenţia organelor de Securitate. Dosarele de problemă se deschideau / închideau cu aprobarea şefilor direcţiilor centrale şi a ministrului de interne.

Dosar personal - dosar care cuprindea documente cu privire recrutarea, urmărirea şi activitatea unui anumit informator.

Dosar de reţea - dosar care cuprindea toate notele informative către Securitate semnate de un anumit informator.

Dosar de urmărire informativă (DUI) - dosar în care sunt adunate documente rezultate din urmărirea informativă a unei persoane de către organele de Securitate.

Dosar de verificare – set de documente adunate în urma activităţilor de verificare informativă. Această verificare dura maximum şase luni, după care, dacă suspiciunile care dăduseră naştere verificării nu se confirmau, dosarul era închis. Dacă suspiciunile se dovedeau îndreptăţite, se făcea un raport prin care se propunea continuarea supravegherii prin DUI.

Evidenţa operativă - activitate specifică organelor de Securitate şi Miliţie prin care se asigura concentrarea, ordonarea şi prelucrarea datelor sub formă de fişe sau fişiere informatizate privind baza de lucru (persoanele şi obiectivele urmărite).

Evidenţa specială a reţelei informative - centraliza fişele colaboratorilor, informatorilor, rezidenţilor, gazdelor/case de întâlniri aflate în legătura unităţilor de securitate, precum şi a celor cu care s-a încetat legătura sau a căror recrutare a eşuat. Evidenţa reţelei informative era organizată alfabetic şi pe unităţi / probleme.

Filaj - urmărirea directă şi discretă a unei persoane aflate sub atenţia Securităţii, pentru identificarea contactelor frecventate sau pentru confirmarea unor informaţii obţinute pe alte căi. Notele celui care efectua filajul erau însoţite uneori şi de fotografii obţinute în timpul urmăririi celui vizat.

Fond documentar – sector din arhiva fostei Securităţi ce cuprinde documente de interes istoric (problema partidelor istorice, mişcarea de rezistenţă, lagăre şi colonii de muncă, metode şi mijloace de lucru ale Securităţii, problema presei, culte-secte etc.).

Fond de reţea - totalitatea dosarelor personale şi de reţea ale informatorilor.

Fond informativ – set de documente rezultate din activitatea informativă a Securităţii.

Infiltrare - introducerea într-un grup organizat a unui informator a cărui sarcină este oferirea de informaţii despre acel grupş cel infiltrat era legendat prin diverse mijloace specifice muncii de Securitate, pentru a evita eventualele suspiciuni ale grupului, cât şi pentru a câştiga încrederea acestuia.

Influenţare pozitivă – folosirea unei multitudini de mijloace pentru a determina schimbarea gândirii, atitudinilor sau acţiunilor unei persoane aflate sub observaţia Securităţii în sensul dorit de aceasta.

Informator calificat – calitatea unor persoane din reţeaua informativă, recrutate din rândul „elementelor patriotice” sau care, prin „trecutul şi legăturile lor” aveau capacitatea de a pătrunde în mijlocul „elementelor subversive”, în „clandestinitatea duşmanului”, fiind implicaţi în acţiuni de supraveghere şi urmărire informativă.

Informator necalificat – calitate a unei persoane din reţeaua informativă care primea rolul de a culege şi de a transmite ocazional informaţii, cu caracter general, „de primă sesizare” (de exemplu: identificarea persoanelor suspectate de „activitate duşmănoasă”, „clarificarea” stării de spirit şi a conduitei persoanei urmărite, identificarea şi transmiterea informaţiilor cu privire la evenimente deosebite din cadrul obiectivelor urmărite) fără a fi implicat în acţiunile de urmărire propriu-zise.

Instructaj - Îndrumare, instruire sau pregătire dată unei persoane sau unui colectiv în vederea desfăşurării unei activităţi specifice organelor de Securitate.

Instrucţiune – indicaţie dată organelor din subordinea Securităţii ce conţine o serie de informaţii de natură să asigure desfăşurarea unor activităţi operative specifice.

Gazda casei de întâlniri – persoana care acceptă punerea la dispoziţie a unei încăperi din propria locuinţă pentru a găzdui întâlnirile conspirative dintre informatori şi ofiţerii de legătură care coordonau activitatea acestora. Gazdei i se cerea să semneze un angajament (dacă nu era membru PCR) şi i se întocmea dosar personal.

Informator - persoană, de obicei cu angajament de colaborare, care oferea prin note informative diverse informaţii despre persoanele urmărite de Securitate ofiţerului de legătură care îl îndruma.

Influenţare pozitivă - determinarea, prin diverse mijloace, a unei schimbări în ideile, atitudinea sau acţiunile unei persoane urmărite, care erau considerate ca fiind potrivnice regimului comunist.

Interceptare - obţinerea de informaţii despre o persoană sau temă aflată în atenţia Securităţii, prin supravegherea corespondenţei (serviciul “S”) sau ascultarea, respectiv înregistrarea convorbirilor telefonice a cuiva.

Investigaţii – mijloace operative de adunare de informaţii limitate ca scop cu privire la o persoană urmărită, mai ales la domiciliul acesteia.

Legătură impersonală – interacţiune conspirată, intermediată printr-un rezident sau utilizată în situaţia în care agenţii nu puteau fi contactaţi personal şi care se realiza printr-o mare varietate de modalităţi, ca de exemplu: containere speciale amplasate în locuri publice, corespondenţă prin „căsuţe poştale”, anunţuri codificate în presă, texte convenţionale sau cu scris invizibil, comunicări telefonice folosind limbaje codificate etc.

Legendare - oferirea unei acoperiri plauzibile unui informator sau ofiţer al Securităţii infiltrat într-un grup sau instituţie care se afla sub atenţia serviciilor secrete.

Loc de întâlnire – locaţie în care aveau loc întâlnirile conspirative dintre informatori şi ofiţerii de Securitate. Atunci când casele folosite pentru întâlniri nu erau disponibile, se recurgea, temporar, la alte locuri de întâlnire.

Mapă anexă – mapă cu documente legate de activitatea unui anumit informator care conţinea, pe
lângă mapa de reţea – cu notele sale informative în original, şi rapoartele întocmite de ofiţerul care coordona activitatea acestuia.

Mapă de reţea - dosar care conţinea în original toate notele informative semnate de un anumit informator.

Marşrutizare – dirijare a activităţilor unui informator către un alt mediu decât cel în care a acţionat până la un anumit moment.

Microfilm – suport fotosensibil pe care erau înregistrate, pentru siguranţă, dosarele din fondul informativ şi de reţea ale Securităţii.

Munca cu agentura - activitate specifică Securităţii ce includea activităţile de recrutare, instruire, organizarea, dirijarea şi recompensarea reţelei informative, activităţi ce erau reglementate periodic prin instrucţiuni şi ordine emise de conducerea M.A.I./M.I., sub directa coordonare a Partidului Comunist.

Notă de analiză - document prin care ofiţerul care se ocupa de un o persoană urmărită de Securitate sau de un informator al acesteia analiza activitatea informativă cu privire la acea persoană.

Notă informativă - document care înregistra informaţiile oferite de către informator unii ofiţer de legătură sau unui rezident care îi coordona activitatea. Uneori aceste documente conţineau comentarii ale ofiţerilor – NO (Nota Ofiţerului), NB (Nota Biroului). Copii ale acestor note erau trimise pentru mapele unora dintre persoanele menţionate în acestea.

Nume conspirativ - nume (diferit de cel real) stabilit de comun acord de către informator şi ofiţerul de legătură, cu care colaboratorul Securităţii semna notele lui informative. De asemenea, şi persoanelor urmărite le era atribuit de către ofiţerii de Securitate un nume de cod, sub acoperirea căruia era conspirată activitatea lor informativă cu privire la acea persoană.

Obiectiv – termen cu care era desemnată generic o persoană urmărită de Securitate.

Ofiţer de legătură - ofiţerul care coordona activitatea informatorilor Securităţii, de la recrutare până la excluderea acestora din reţea.

Ordin – dispoziţie obligatorie scrisă, emisă de conducerea Securităţii sau a partidului pentru a fi executată întocmai de organele din subordine.

Percheziţie – cercetare realizată de organele de urmărire penală sau de procuror asupra unei persoane (bănuite de o infracţiune) sau în locuinţa acestuia, pentru găsirea şi ridicarea probelor materiale ale infracţiunii sau pentru descoperirea unor infractori.

Persoană de încredere - calitatea unei persoane din reţeaua informativă care sprijinea în mod voluntar şi secret organele de Securitate şi care, prin natura atribuţiunilor de serviciu şi prin contactul cu persoane, medii, locuri şi activităţi, dispunea de posibilităţi pentru a furniza ocazional informaţii sau a îndeplini alte sarcini de Securitate (de exemplu: acţiuni de influenţare şi dezinformare etc.).

Persoană de sprijin – persoană care realiza diverse acţiuni informative, după primirea unui instructaj adecvat făcut de ofiţerii serviciilor secrete. Aceste persoane erau recrutate din diverse instituţii si obiective economice despre care se presupunea că se află în atenţia spionajului străin.

Persoană oficială (Persoană de încredere) – persoană cu poziţii importante în societate, care oferea diverse informaţii Securităţii, fără a avea un angajament semnat cu aceasta.

Plan de măsuri – document în care se găseau planificate acţiunile Securităţii privind urmărirea sau supravegherea unui obiectiv (persoană, grup de persoane, instituţie). Conţinutul acestui document făcea referire la etapele urmăririi sau supravegherii, metodele şi tehnicile folosite, sarcinile date informatorilor implicaţi în acţiune, ofiţerii desemnaţi pentru realizarea acesteia, termenele limită de finalizare a fiecărei etape.

Post acoperit – locul (locuinţă, birou etc.) de unde se efectua supravegherea persoanelor, clădirilor sau instituţiilor, în mod discret şi utilizând legende verosimile de acoperire. Aceste locuri erau dotate cu mijloace de tehnică operativă de înregistrare şi ascultare.

Post descoperit – locul (situat în spaţiul public) de unde cadrele specializate ale Securităţii efectuau supravegherea persoanelor sau instituţiilor, folosind, în scopuri de acoperire, deghizarea, identităţi sau status-roluri false (lucrători de drumuri, vânzători, paznici, recepţioneri, poştaşi etc.).

Raport de deschidere – document prin care un ofiţer de Securitate propunea începerea unei acţiuni informative legate de o anumită persoană, fie ca urmărit, fie ca potenţial informator.

Raport de închidere – Idem, pentru închiderea unei asemenea acţiuni.

Reactivare – acţiune de reintroducerea în reţeaua informativă a unui informator abandonat anterior din diverse motive. Reactivarea se făcea în baza unei propuneri, aprobate de ofiţerul care se ocupa de acea problemă.

Recompensă - modalitate de răsplătire (financiară sau prin oferirea de alte avantaje) a unor stimulente pentru colaboratorii Securităţii.

Recrutare - introducerea unei persoane în reţeaua informativă a Securităţii. prin semnarea unui angajament de colaborare şi confidenţialitate. În urma recrutării, acesta primea un nume conspirativ cu care avea să semneze notele informative şi devenea de obicei membru al reţelei informative a ofiţerului care îl recrutase.

Reţea informativă - totalitatea informatorilor, colaboratorilor, surselor, persoanelor de sprijin, gazdele caselor de întâlniri conspirative şi a rezidenţilor Securităţii.

Rezident - informator sau ofiţer de Securitate în retragere care coordona activitatea mai multor informatori sau surse, de la care primea note informative.

Supraveghere informativă (generală) [SI(G)] – formă de urmărire pe timp limitat, de maximum 30 de zile, a unei anumite persoane, pentru confirmarea sau informarea unor suspiciuni ale Securităţii. Aceasta era prima formă de urmărire, urmată, dacă se socotea necesar, de verificarea şi apoi de supravegherea şi, eventual de urmărirea informativă.

Supraveghere informativă specială – activitate ce asigura: „verificarea operativă a informaţiilor, completarea acestora, obţinerea probelor, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor”. Formele de evidenţă ale supravegherii informative speciale erau dosarele de verificare şi de urmărire informativă.

Sursă - persoană, mijloc sau sistem prin care Securitatea urmărea obţinerea de informaţii utile scopurilor ei.

Sursă informativă - membru P.C.R. – calitate atribuită unui membru al P.M.R. / P.C.R., folosit de organele de securitate în aceleaşi condiţii cu celelalte categorii ale reţelei informative, cu menţiunea că acestora nu li se întocmeau dosare personale şi nici nu li se luau angajament semnat în momentul recrutării – colaborarea cu Securitatea fiind considerată o sarcină de partid.

Tehnică operativă (TO) - ansamblu de metode şi mijloace tehnice (ascultări telefonice, microfoane plasate în locuinţe sau alte spaţii, interceptarea corespondenţei, etc.) utilizate de Securitate pentru obţinerea de informaţii.

Urmărire informativă – forma cea mai complexă de urmărire a unei persoane de către organele de Securitate.

Verificare informativă – urmărirea unei persoane de către Securitate pentru maximum şase luni, care preceda deschiderea unui dosar de urmărire informativă.

Cei interesaţi pot găsi AICI un dicţionar de termeni legaţi de Securitate, de pe situl CNSAS.