AGERPRES :
România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu ţara-mamă.
4/17 ianuarie 1918 - Apare, la Paris, primul număr din publicaţia săptămânală "La Roumanie" care avea drept scop sprijinirea, în emigraţie, în plan publicistic şi diplomatic a revendicărilor româneşti.
23 ianuarie/5 februarie 1918 - Ultimatum adresat României de Puterile Centrale, prin care era somată, ca, în termen de patru zile, să-şi facă cunoscute intenţiile în vederea încheierii păcii.
24 ianuarie/6 februarie 1918 - Chişinău. Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă, votează, în unanimitate, independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti. Consiliul Director se dizolvă, puterea executivă fiind încredinţată unui Consiliu de Miniştri, sub preşedinţia lui Daniel Ciugureanu. "(...) Ne proclamăm, în unire cu voinţa poporului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare şi neatârnată, având ea singură dreptul de a-şi hotărî soarta în viitor" - se spune în proclamaţia Sfatului Ţării.
26 ianuarie/8 februarie 1918 - Guvernul I.I.C. Brătianu - Take Ionescu demisionează, deoarece consideră inacceptabilă încheierea unei păci separate. Aliaţii sfătuiesc România să tărăgăneze tratativele.
28 ianuarie/10 februarie 1918 - România acceptă începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.
29 ianuarie/11 februarie 1918 - Se formează un nou guvern, în frunte cu generalul Alexandru Averescu, având ca principal obiectiv tergiversarea, pe cât posibil, a încheierii păcii cu Puterile Centrale şi crearea unor premise favorabile obţinerii unei păci onorabile.